STIRILE VIOLENTE LA TV
Oamenii încearcă sa găsească cât mai multe informaţii despre evenimentele mondene, despre vedete, despre viaţa cotidiană, despre ceea ce se întâmplă în ţară, dar și in străinătate, despre programele TV, despre vreme etc.
Cu cât o informaţie este mai mediatizată și de interes public, cu atât ea devine mai repede știre.
Ştirile pot fi din diverse domenii: social, politic, economic, monden, sportiv, administrativ și depinde de profesionalismul jurnalistului dacă aceastea urmează să facă deliciul cititorilor sau vor trece neobservate.
De obicei, știrile pot apărea în format print(ziar, revista),la TV (în cadrul buletinelor de știri), online sau la radio.
Ştirile prezentate la TV sunt probabil cele mai vizualizate de către telespectatorii de toate varstele, de la copii, până la adulţi și persoane de vârsta a treia.
După cum arată sondajele, cele mai populare buletine de știri sunt cele de pe Pro TV(de la ora 17:00) și cele de pe Antena 1.
Acestea sunt construite într-un mod dramatic, pentru a atrage atenţia publicului, având o structură și un unghi de abordare specific.
De cele mai multe ori, în realizarea acestor știri se urmarește construirea unui fir narativ, a unei acţiuni complexe, ample și complicate, la care participă o serie de personaje, care sunt grupate în doua categorii:personaje pozitive si personaje negative sau eroi și anti-eroi.Se merge de multe ori pe constricţia basmului:apar personaje ce reprezintă binele și personaje ce reprezintă răul, iar în cele din urmă, înving acelea ce reprezintă binele.Totul se bazează pe drama si melodramă, caracteristici ale presei populare.
Mai departe vom încerca sa urmărim construcţia concretă a acestor știri și modul în care ele sunt prezentate publicului.
Ȋn incipitul acestei știri este prezentat titlul, care este unul dramatic(„Sinucidere pe internet”) pentru a atrage atenţia telespectatorilor și a-i determina să nu se miște din faţa televizorului.Mai departe, totul decurge normal, fiind identificate cele doua victime(doi adolescenţi, o fata și un băiat).
Observam apariţia personajelor tipice: baiatul este un adolescent care provine dintr-un mediu defavorizat, fiind luat dintr-un orfelinat de către parinţii săi adoptivi, la vârsta de 7 ani.Până atunci cerșise pe străzile capitalei, încercând să-și câștige existenţa, pe când fata nu era din România.
Aici, se merge pe construcţia unei naraţiuni asemanătoare basmului: o fata bogată, care se îndragostește de un băiat mai sărac, iar neîmplinirea iubirii dintre cei doi îi determină să recurgă la gesturi necugetate: sinuciderea.
Accentul cade pe descrierea celor două personaje(aflăm că erau adepţi ai curentului emo), care sunt victimizate, dar și pe descrierea modului în care cei doi își petreceau timpul liber, vorbind pe internet.Ȋn acest fel, se face referire și la efectul nociv pe care îl are internetul asupra adolescenţilor din zilele noastre.Aceștia preferă comunicarea virtuală și jocurile pe internet, decât să iasă la o plimbare în parc sau la teatru de exemplu.Tânărul prefera mai degrabă sa stea în faţa calculatorului decât să vorbească cu parinţii sau cu vreun prieten, devenise necomunicativ și închis în el, purtând conversaţii destul de rar cu persoanele din jurul său.
Ȋn urma acestei tentative de sinucidere, victima va trebui să consulte un psiholog, care să-l ajute sa treacă cu bine de această perioadă.
Un alt exemplu de știre violentă care este prezentată la TV în cadrul buletinelor de știri este cea de mai sus.
Aceasta prezintă un accident de circulaţie, iar construcţia ei este ceva mai simplă.Se merge pe descrierea locului accidentului și a modului în care s-au desfașurat evenimentele.Apar de asemenea și martori, persoane care au fost de faţă în momentul în care a avut loc nefericitul accident, care s-a soldat cu rănirea gravă a unei femei si moartea soţului acesteia.
Ȋn construcţia acestei știri se observă folosirea anumitor cuvinte cheie, care conduc la dramatizarea evenimentului:accident, spital, a murit, victimă, periculos etc.Aceste cuvinte incită telespectatorul si conferă veridicitate evenimentului.
De asemenea, se insistă pe filmarea locului în care a avut loc nenorocirea, a celor 2 mașini implicate în accident, a lucrurilor personale ale victimelor și pentru ca reprezentarea să fie cât mai veridică sunt interogaţi atât medicii care au fost prezenţi la faţa locului, cât și martorii, care au fost de faţa în momentul în care a avut loc impactul.
Un alt model de știre, care apare în mod frecvent la TV este cea care face referire la divinitate.Ea e prezentată sub forma unui fenomen paranormal, ce vine din partea dumnezeirii.Evenimentul are loc într-o biserică(locul unde se strâng credincioșii pentru a se ruga lui Dumnezeu), iar oamenii prezenţi acolo sunt foarte miraţi de cele întâmplate și consideră că acesta este un semn venit din partea lui Dumnezeu pentru a-i preveni în legătura cu ceva ce urmează să se întâmple.
Ştirile violente sunt cele mai vizualizate de către public.De exemplu, imaginile de mai sus prezintă un tânăr de 15 ani, care a ucis un batrân în vârstă de 67 de ani.Acesta a marturisit anchetatorilor că i-a luat viaţa unui bătrân, pe care l-a lăsat să zacă într-o baltă de sânge în mijlocul curţii.Copilul avea un comportament violent, însă parinţii nu au bagat de seamă acest lucru.Se observă folosirea unui limbaj dramatic , alcatuit din cuvinte care au un impact major asupra publicului:criminal, crima, anchetatori, secure, vătrai(armele crimei), omorât, reţinut etc.Locul în care s-a desfașurat acţiunea este unul familiar, comun, curtea victimei.Sunt filmate obiectele care există în gospodăria bătrânului, dar și casa în care acesta locuia.
Ȋn concluzie, se observă o creștere debordantă a violenţei în rândul oamenilor, iar știrile care prezintă acest fenomen devin din ce in ce mai populare,mai mediatizate, ele fiind difuzate din ce in ce mai des pe posturile de televiziune.
Datorită locurilor comune în care acestea sunt prezentate(spitale, gospodarii, locuinţe ș.a.), unii telespectatori se identifică cu victima sau chiar cu agresorul.
De asemenea, aceste știri au o construcţie specifică, dramatică, observându-se și folosirea unor cuvinte cheie:criminal, victima, agresor, pedeaspă, anchetatori ș.a.
De multe ori se face si reconstituirea crimei, unde se pune accent pe modul în care victima a fost agresată, dar și pe arma cu care agresorul și-a atacat victima.
Ȋn acest fel se prezintă jurnalismul în România! Se pune accent pe aceste știri violente, care au o mai mare atracţie la public.Cultura populara a dus la o mediatizare mai profundă a acestor subiecte , care au un caracter violent și care pun accent pe anumite acţiuni care implică accidente, bătăi, jigniri sau chiar crime.Oamenii vor să vadă senzaţionalul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu